Cenaclu de limba si literatura romana

M-am intors in tara anul acesta de doua ori si spre uimirea mea, mai toata lumea ma lauda pentru faptul ca desi sunt plecata din 1990, inca vorbesc romana bine si fara accent strain. Astfel am realizat un adevar pe care nu il luasem mult in considerare pana acum si adica faptul ca sunt persoane care au plecat din tara de foarte mult timp, chiar si de 20 de ani, nu neaparat in Japonia, si care au dificultati in a vorbi limba materna, unii chiar uitand-o'n mare parte, de aceea am venit cu ideea sa infiintam un Cenaclu Literar la care sa ne adunam si sa recitam lirica si proza din marii nostrii autori.

Porumbiţă întristată!
Eu ca tine sunt străin,

Şi-ntr-o ţară depărtată
Tu cânţi tristă, eu suspin!

Însă tu ai aripioare,
Poţi te-ntoarce când vei vrea;

Iar eu plâng în închisoare
După dulcea ţara mea!

Tu ai poate-o sorioară
Ce te cheamă ne-ncetat;

Însă tu ai aripioare,
Poţi te-ntoarce când vei vrea,

Zboară, pasăre curată!
Şi te-ntoarnă-n ţara ta:

Iar eu, floare aruncată
Pe alt ţărm, mă voi usca!

Fara acces la literatura in bogata si dulcea limba materna, elocventa vorbirii se va diminua ca la copii. E foarte greu ca cei veniti aici deja adulti, sa poata poata vorbi si scrie japoneza ca un nativ, deci vor pierde imens in viata daca nu mai au contact cu ceea ce au ei mai de pret, o limba stiuta la perfectie, romana, pe care o pot citi si in care isi pot satisface setea literara cu usurinta.

Copiii nascuti aici probabil ca vor invata japoneza mai bine ca romana. Noi am avut norocul a ne naste in Romania, si deci putem vorbi romaneste cu usurinta, chiar perfect, eu zic ca e bine sa pastram acest avantaj bilingv pe care il avem.

Ar fi o tragedie caci sa se piarda accesul nostru usor la o cultura frumoasa si vasta. Pentru cei care au invatat literatura romana acest lucru nu este un secret. Romania a nascut si inca naste multe minti luminate, oameni de arta si literatura, oameni de stiinta si filozofi, oameni cu o putere de creatie nestavilita.

Iar noi, cand realizam lucrul asta, suntem mandri de a fi romani. Noi nu suntem mandri ca suntem japonezi .... fiindca nu suntem. Nici macar daca ne luam cetatenia, tot nu vom fii japonezi, iar ei nu ne vor accepta niciodata ca pe unii d-ai lor. Nu i-au acceptat ca egali niciodata pe chinezi si coreeni, darami-te pe noi romanii.

De ce sa nu apreciem la maxim ce e al nostru prin nastere si la care avem acces usor, precum: lirica si proza romana?!

Prima editie a acestui cenaclu va fii anuntata aici pe blog, sau daca doriti, va voi trimite un e-mail personal, asa ca lasati-mi adresa voastra.

Aici oricine este bine venit, fie roman, fie japonez care stie sau invata romaneste, fie adult, fie copil, insa ideea e sa se vorbeasca numai in limba romana. La sedintele de cenaclu vom recita (cine se incumeta sa memoreze sau deja stie poezii pe dinafara e grozav) multa poezie, uneori scenete si rareori proza, deoarece e mai lunga.

Vom sta pana cand ne vom satura sa asctultam literatura.... si cand vom inceta sa mai citim, vom pleca acasa. Discutiile personale vor fi foarte limitate, deoarece scopul intalnirilor este infruptarea din literatura si chiar istorie (bazata pe biografiile autorilor) si nu party-uri personale cu mancare si alcol. Nu se va discuta viata personala deoarece vrem sa evitam barfele si invidiile, asa ca cine are chef de destainuri personale sa isi aleaga alte grupari. Daca la aceste cenacluri se vor face prietenii, acestea sunt bine venite, insa se vor delecta in companie personala inainte sau dupa cenaclu sau in alte zile, sau pe net sau pe telefon. La cenaclu ne vom petrece timpul strict cu arta!

Sa participe neaparat cine doreste sa se delecteze cu niste sunete si ganduri minunate. Cine compune poezie isi poate citi creatiile dar risca evaluarea lor de catre cei care asculta. Sper sa fie bune!

In afara de literatura, sper din tot sufletul sa avem si muzica, deci muzicienii sunt foarte bine veniti! De asemenea, se pot aduce DVD-uri cu teatru si filme romanesti.

Acesta este doar un cenaclu de literatura in limba romana si de ce nu, chiar si arte teatrale daca sunt materiale sau posibilitati