<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" ?>
	<rss version = "2.0"  xmlns:blogChannel="http://backend.userland.com/blogChannelModule">
		<channel>
			<title>THE TRUTH RANGER: 真実レンジャー</title>
			<description>In whatever hat you may know me, you&#039;ll probably find some related info somewhere here. I&#039;ve spent most of my adult life in Tokyo, witnessing how life here gets better: there isn&#039;t a more dynamic city in the world. I am proud to call Japan, home.
= Energy attracts like energy =
Build the image of the world you want to live in. You can change your world! Know the laws governing your being! Establish the purpose of your life!

The &#039;&#039;&#039;Law of Attraction&#039;&#039;&#039; or Vibration: you can only attract to you the things that vibrate in harmony with you.

&quot;A victim&#039;s mentality is actually a revolt against personal responsibility - and thus a revolt against the freedom itself!&quot;

Everything in the universe vibrates. You hear, you see, smell, touch &#039;&#039;&#039;because&#039;&#039;&#039; your ears, your eyes, your nose, your fingertips translate vibration.

We are not the blood &amp; bone that we see in the mirror, but &#039;&#039;&#039;vibrational beings in a vibrational universe&#039;&#039;&#039;.</description>
			<link>https://blogs.yahoo.co.jp/chikichan1127</link>
			<language>ja</language>
			<copyright>Copyright (C) 2019 Yahoo Japan Corporation. All Rights Reserved.</copyright>
		<image>
			<title>THE TRUTH RANGER: 真実レンジャー</title>
			<url>https://s.yimg.jp/i/jp/blog/iym_img.gif</url>
			<description>In whatever hat you may know me, you&#039;ll probably find some related info somewhere here. I&#039;ve spent most of my adult life in Tokyo, witnessing how life here gets better: there isn&#039;t a more dynamic city in the world. I am proud to call Japan, home.
= Energy attracts like energy =
Build the image of the world you want to live in. You can change your world! Know the laws governing your being! Establish the purpose of your life!

The &#039;&#039;&#039;Law of Attraction&#039;&#039;&#039; or Vibration: you can only attract to you the things that vibrate in harmony with you.

&quot;A victim&#039;s mentality is actually a revolt against personal responsibility - and thus a revolt against the freedom itself!&quot;

Everything in the universe vibrates. You hear, you see, smell, touch &#039;&#039;&#039;because&#039;&#039;&#039; your ears, your eyes, your nose, your fingertips translate vibration.

We are not the blood &amp; bone that we see in the mirror, but &#039;&#039;&#039;vibrational beings in a vibrational universe&#039;&#039;&#039;.</description>
			<link>https://blogs.yahoo.co.jp/chikichan1127</link>
		</image>
		<item>
			<title>すげき 『あゝ東京行進曲』</title>
			<description>&lt;p class=&quot;img&quot;&gt;&lt;img src=&quot;https://blog-001.west.edge.storage-yahoo.jp/res/blog-76-0a/chikichan1127/folder/721488/66/53705466/img_0?1438079139&quot; alt=&quot;&amp;#x0030a4;&amp;#x0030e1;&amp;#x0030fc;&amp;#x0030b8; 1&quot; class=&quot;popup_img_300_422&quot;&gt;&lt;/p&gt;&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;劇団1980第56回公演&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;素劇（すげき）『あゝ東京行進曲』&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;2013年３月８日＆９日の夜講演に行きました。相変わらず、すごく面白かったです。「劇団1980」は頑張っているようすでした。&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;原作　結城亮一&lt;br /&gt;
脚本　藤田傳&lt;br /&gt;
演出　関矢幸雄&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;日本のレコード歌謡の草創期ともいうべき&lt;br /&gt;
昭和の初頭、「東京行進曲」「紅屋の娘」など&lt;br /&gt;
数々の大ヒットで一世を風靡した歌手・佐藤千夜子。&lt;br /&gt;
波瀾に満ちたその生涯を編年体で綴りながら、&lt;br /&gt;
昭和という時代を活写した「素劇」ならではの舞台。&lt;br /&gt;
日本のレコード歌謡の草創期ともいうべき&lt;br /&gt;
昭和の初頭、「東京行進曲」「紅屋の娘」など&lt;br /&gt;
数々の大ヒットで一世を風靡した歌手・佐藤千夜子。&lt;br /&gt;
波瀾に満ちたその生涯を編年体で綴りながら、&lt;br /&gt;
昭和という時代を活写した「素劇」ならではの舞台。&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&lt;a href=&quot;http://gekidan1980.com/kousinkyoku/index.html&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;http://gekidan1980.com/kousinkyoku/index.html&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;原作：結城亮一&lt;br /&gt;
作：藤田傳&lt;br /&gt;
演出：関矢幸雄&lt;br /&gt;
演出補：熊谷章・花輪充&lt;br /&gt;
衣裳：佐々波雅子&lt;br /&gt;
照明：中山功&lt;br /&gt;
舞台監督：翁長諭&lt;br /&gt;
歌唱指導 ：平岩佐和子&lt;br /&gt;
写真：宮内勝&lt;br /&gt;
後援：ＴＢＳラジオ＆コミュニケーションズ&lt;br /&gt;
企画/制作：柴田義之&lt;br /&gt;
シアターＸ　提携公演&lt;br /&gt;
主催：劇団１９８０　&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;キャスト&lt;br /&gt;
柴田義之・里村孝雄・藤川一歩・山本隆世・翁長諭・&lt;br /&gt;
木之村達也・神原弘之・小出康統・湯澤俊典・則松徹・&lt;br /&gt;
前屋和喜・金丸卓弘・大田怜治&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;上野裕子・室井美香・山田ひとみ・光木麻美・&lt;br /&gt;
星野有里(客演)・小林桃子&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;＜解説＞&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;　日本のレコード歌謡の草創期ともいうべき昭和の初頭 _ 日本レコード歌手第一号として輝かしい脚光を浴び、「波浮の港」「東京行進曲」「紅屋の娘」など数々の大ヒットで一世を風靡した歌姫・佐藤千夜子の足跡を辿り、明治から大正、そして昭和という激動の時代を駆け抜けた一人の女性の生涯を描いた作品です。&lt;br /&gt;
　原作は結城亮一の同名小説『あゝ東京行進曲』。波瀾に満ちた佐藤千夜子の一代記とも言うべきこの小説を藤田傳が脚色。千夜子の生涯を編年体で綴りながら、急激に移ろっていた昭和という時代を辛辣に描き出していきます。同時に、年代によって複数の千夜子を登場させ、晩年の彼女（或いは既に奇跡の人となった千夜子）が、若き日の自分自身を振り返り、栄光と凋落の道程、そして激動の時代を奔放に駆け抜けた自らの足跡を見つめ直すという重構造で物語は進んでいきます。&lt;br /&gt;
晩年は癌に蝕まれ、生活保護の身となりながら新宿の大久保病院でひっそりと息を引き取ったと言われる佐藤千夜子。彼女の中に最後に去来したものは果たして何であったか･･･、観客一人ひとりに問いかけるラストシーンです。&lt;br /&gt;
　演出は関矢幸雄。作品のタイトルにある“素劇（すげき）”は、関矢幸雄が提唱する独自の表現様式です。日本の伝統的な表現様式と言われている「見立て」をヒントに、素朴で単純にして、より深い意図をあらわす表現の模索の中からあみだされたのが、この “素劇” です。リアルな舞台装置や衣裳・メイキャップなどを一切排し、観客の想像力を喚起することによって物語の真意（ドラマ）を表現していく ―― この作品においては、21個の黒箱と数本の白いロープを一瞬にして様々な形に組み合わせ、そして時には俳優の肉体そのものも舞台装置にしながら場面が構築されていきます。激動の昭和の移ろいは、シンプルで自由自在な“素劇”によって表現され、それが観客の記憶の中にある風景と重なり合いながら、黒一色の舞台の中に色鮮やかな場面を創り出していくわけです。&lt;br /&gt;
また、全編に当時の流行歌50曲あまりをちりばめ、出演者のオール・アカペラ、オール口三味線で歌い綴られていきます。カラオケなどなかった時代、当時の人々はどんな思いを歌声に込めたのか･･･佐藤千夜子の生きざまとともに、同時代を生きた大正・昭和の庶民の心の“息吹”を活写した舞台です。&lt;br /&gt;
初演は、1993年(平成5年)4月。佐藤千夜子が一世を風靡した時代、懐かしの昭和歌謡史に相応しく浅草・木馬亭での公演。初演の舞台は、その風刺とユーモアの効いた演出、かつまた実験的・先駆的な“素劇様式”が高く評価され、第１回読売演劇大賞・演出家部門優秀賞を受賞。「劇作家中心の演劇公演が多い中で、演出家の文体を示した」などの評が寄せられました。以来、全国各地の演劇鑑賞団体や高校生芸術鑑賞事業、またブラジル・パラグアイでの海外公演等々、300ステージ超の上演を重ねてきた「素劇　あゝ東京行進曲」。世代を越え国境を越えた観客のみなさんと出会いながら、より深いドラマの創出を目指して、毎回磨き抜いてきました。5年振りの東京公演となる今回、“演劇ならではの表現”、“演劇ならではの力”を存分に楽しんでいただきながら、「今」を生きる「元気」を、躍動する舞台に生み出してみたいと思います。&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;</description>
			<link>https://blogs.yahoo.co.jp/chikichan1127/53705466.html</link>
			<pubDate>Sun, 21 Apr 2013 11:19:40 +0900</pubDate>
			<category>その他舞台、演劇</category>
		</item>
		<item>
			<title>The 8 Key Elements of Highly Effective Speech</title>
			<description>&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;The 8 Key Elements of Highly Effective Speech …and why your words barely matter!&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&lt;ol type=&#039;1&#039;&gt;&lt;li&gt;  Gentle eye contact&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;  Kind facial expression&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;  Warm tone of voice&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;  Expressive hand and body gestures&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;  Relaxed disposition&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;  Slow speech rate&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;  Brevity&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;/li&gt;
&lt;li&gt;  The words themselves&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Effective communication is based on trust, and if we don’t trust the speaker, we’re not going to listen to their words. Trust begins with eye contact because we need to see the person’s face to evaluate if they are being deceitful or not. In fact, when we are being watched, cooperation increases.[1]  When we are not being watched, people tend to act more selfishly, with greater dishonesty.[2] &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;/li&gt;
&lt;/ol&gt;
&lt;a href=&quot;http://www.psychologytoday.com/blog/words-can-change-your-brain/201207/the-8-key-elements-highly-effective-speech&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;http://www.psychologytoday.com/blog/words-can-change-your-brain/201207/the-8-key-elements-highly-effective-speech&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;</description>
			<link>https://blogs.yahoo.co.jp/chikichan1127/53126678.html</link>
			<pubDate>Wed, 25 Jul 2012 00:55:14 +0900</pubDate>
			<category>宗教</category>
		</item>
		<item>
			<title>Chin Mar Ya 幻の四川魔簿豆腐in五反田</title>
			<description>&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&lt;h1&gt;&lt;a name=&#039;section-1&#039;&gt;&lt;/a&gt;Chin Mar Ya 幻の四川魔簿豆腐in五反田&lt;/h1&gt;
&lt;div class=&quot;alignCenter&quot;&gt;&lt;img src=&quot;https://blog-001.west.edge.storage-yahoo.jp/res/blog-76-0a/chikichan1127/folder/721773/31/52508531/img_3?1342833145&quot; alt=&quot;&amp;#x0030a4;&amp;#x0030e1;&amp;#x0030fc;&amp;#x0030b8; 3&quot; class=&quot;popup_img_480_640&quot;&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
「陳麻家」の中でも、ここの店舗は特に本格的な味との噂を聞いたので、五反田駅東口の目の前に有る四川麻婆豆腐「陳麻家」東口店へ。&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&lt;div class=&quot;alignCenter&quot;&gt;&lt;img src=&quot;https://blog-001.west.edge.storage-yahoo.jp/res/blog-76-0a/chikichan1127/folder/721773/31/52508531/img_0?1342833145&quot; alt=&quot;&amp;#x0030a4;&amp;#x0030e1;&amp;#x0030fc;&amp;#x0030b8; 1&quot; class=&quot;popup_img_400_300&quot;&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
「陳麻飯（並）」680円。&lt;br /&gt;
メニューはかなりシンプルで、ほかの店舗とは違って麺類は無く、「陳麻」、「陳麻飯(並)」、「陳麻飯(大)」、あとはトッピングとおつまみというような感じです。&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&lt;div class=&quot;alignCenter&quot;&gt;&lt;img src=&quot;https://blog-001.west.edge.storage-yahoo.jp/res/blog-76-0a/chikichan1127/folder/721773/31/52508531/img_1?1342833145&quot; alt=&quot;&amp;#x0030a4;&amp;#x0030e1;&amp;#x0030fc;&amp;#x0030b8; 2&quot; class=&quot;popup_img_400_600&quot;&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
テーブルの上には薬味や辛さを辛くするスパイスなどが並べられています。&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&lt;div class=&quot;alignCenter&quot;&gt;&lt;img src=&quot;https://blog-001.west.edge.storage-yahoo.jp/res/blog-76-0a/chikichan1127/folder/721773/31/52508531/img_4?1342833145&quot; width=&quot;560&quot; alt=&quot;&amp;#x0030a4;&amp;#x0030e1;&amp;#x0030fc;&amp;#x0030b8; 4&quot; class=&quot;popup_img_640_480&quot;&gt;&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
四川麻婆豆腐「陳麻家」東口店&lt;br /&gt;
品川区東五反田1-14-9&lt;br /&gt;
03-5420-3990&lt;br /&gt;
無休&lt;br /&gt;
11:00-23:00&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;</description>
			<link>https://blogs.yahoo.co.jp/chikichan1127/52508531.html</link>
			<pubDate>Wed, 02 Nov 2011 12:31:34 +0900</pubDate>
			<category>東京都</category>
		</item>
		<item>
			<title>Anti-changing foods</title>
			<description>&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&lt;h1&gt;&lt;a name=&#039;section-1&#039;&gt;&lt;/a&gt;Foods to keep you young&lt;/h1&gt;
To enhance the body&amp;#39;s yin essences it is important to eat foods that nurture the essences of the body. &lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Millet, &lt;br /&gt;
barley, &lt;br /&gt;
black beans, &lt;br /&gt;
mung beans, &lt;br /&gt;
sprouts, &lt;br /&gt;
melons&lt;br /&gt;
watermelon, &lt;br /&gt;
blueberries, &lt;br /&gt;
seaweeds, &lt;br /&gt;
spirulina and &lt;br /&gt;
chlorella &lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;are suitable foods for almost anyone&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;</description>
			<link>https://blogs.yahoo.co.jp/chikichan1127/51972792.html</link>
			<pubDate>Wed, 18 May 2011 13:00:52 +0900</pubDate>
			<category>ダイエット</category>
		</item>
		<item>
			<title>Total Health</title>
			<description>&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;I am a Total Health Consultant that seeks to help people learn about:&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;The attainment of total happiness and health&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Above and foremost we are spiritual beings then we are electrical, chemical and physical beings. We are frozen energy in space and time. &lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;A.&amp;#160;Mental health:&lt;br /&gt;
1. anti-stress or stress release talk,&amp;#160;&lt;br /&gt;
Kriya meditation, (a special meditation what yield DNA activation, solfeggio frequency meditations)&lt;br /&gt;
3. positive thinking or having control over what you really want (Law of Attraction),&lt;br /&gt;
4. E.F.T. (emotional freedom technique)&lt;br /&gt;
5. smiling and the health implication of it&lt;br /&gt;
6. the vitamin D secret out in the open&lt;br /&gt;
music’s healing and uplifting powers (frequency of love 528 Hz, etc) &lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;B.&amp;#160;Physical movement:&lt;br /&gt;
1. stretching,&lt;br /&gt;
2. lymph massage,&amp;#160;&lt;br /&gt;
3. physical exercises,&amp;#160;(body weight exercises)&lt;br /&gt;
4. improvised dancing,&lt;br /&gt;
5. pilates,&lt;br /&gt;
6. yoga,&amp;#160;&lt;br /&gt;
7. breathing exercises,&amp;#160;&lt;br /&gt;
8. Qui-Gong&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;C. Natural health techniques:&lt;br /&gt;
1. prevention of dis-eases and attaining beauty through healthy lifestyle consultance&lt;br /&gt;
2. use of kampo, herbs, teas, mushrooms, superfoods, supplements and food to balance the minerals and vitamins in the body&lt;br /&gt;
3. use of water to heal and attain best optimal health for people, animals and plants&lt;br /&gt;
4. grounding or earthing&amp;#160;&lt;br /&gt;
5. Fasting&amp;#160;&lt;br /&gt;
6. Detoxing&lt;br /&gt;
7. Enemas, colon cleansing or hydrotherapy, liver and gall-bladder cleansing&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;</description>
			<link>https://blogs.yahoo.co.jp/chikichan1127/51558677.html</link>
			<pubDate>Tue, 18 Jan 2011 16:30:14 +0900</pubDate>
			<category>その他美容と健康</category>
		</item>
		<item>
			<title>4. Codexul Rohonczi  O carte veche de 1.000 de ani, p&amp;#259;strat&amp;#259; la Budapesta, r&amp;#259;stoarn&amp;#259; toate teoriile</title>
			<description>&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Codexul Rohonczi&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;O carte veche de 1.000 de ani, p&amp;#259;strat&amp;#259; la Budapesta, r&amp;#259;stoarn&amp;#259; toate teoriile istorice despre cultura str&amp;#259;mo&amp;#351;ilor no&amp;#351;tri.&amp;#160;&lt;br /&gt;
Dacii scriau de la dreapta la st&amp;#226;nga, iar citirea se f&amp;#259;cea de jos &amp;#238;n sus.&lt;br /&gt;
De la daci nu au r&amp;#259;mas izvoare scrise.&amp;#160;&lt;br /&gt;
Prea pu&amp;#355;ine se &amp;#351;tiau despre locuitorii zonei carpato-dun&amp;#259;rene, dup&amp;#259; retragerea romanilor.&amp;#160;&lt;br /&gt;
O carte veche de aproape 1.000 de ani, p&amp;#259;strat&amp;#259; la Budapesta, r&amp;#259;stoarn&amp;#259; teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise &amp;#238;n aceast&amp;#259; perioad&amp;#259; istoric&amp;#259;.&amp;#160;&lt;br /&gt;
A fost scris&amp;#259; cu caractere dacice, de la dreapta la st&amp;#226;nga, &amp;#351;i se cite&amp;#351;te de jos &amp;#238;n sus. Vorbe&amp;#351;te despre despre vlahi &amp;#351;i regatul lor.&amp;#160;&lt;br /&gt;
Mul&amp;#355;i au &amp;#238;ncercat s&amp;#259; descifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut.&amp;#160;&lt;br /&gt;
Arheologul Viorica Enachiuc a tradus, &amp;#238;n premier&amp;#259;, filele misteriosului manuscris.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;D&amp;#259;ruit&amp;#259; de un grof&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&amp;#206;n 1982, Viorica Enachiuc a aflat dintr-o revist&amp;#259; publicat&amp;#259; &amp;#238;n Ungaria de existen&amp;#355;a &amp;#238;n arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi.&amp;#160;&lt;br /&gt;
Se spunea c&amp;#259; e redactat &amp;#238;ntr-o limb&amp;#259; necunoscut&amp;#259;.&amp;#160;&lt;br /&gt;
A facut rost de o copie.&amp;#160;&lt;br /&gt;
Timp de 20 de ani, a muncit ca s&amp;#259;-i descifreze tainele.&lt;br /&gt;
Manuscrisul se afla &amp;#238;n Arhivele Academiei de &amp;#350;tiin&amp;#355;e a Republicii Ungaria.&amp;#160;&lt;br /&gt;
E o carte legat&amp;#259; &amp;#238;n piele.&amp;#160;&lt;br /&gt;
A fost p&amp;#259;strat&amp;#259; &amp;#238;n localitatea Rohonczi p&amp;#226;n&amp;#259; &amp;#238;n anul 1907.&amp;#160;&lt;br /&gt;
Groful Batthyany Gusytav a d&amp;#259;ruit-o Academiei de &amp;#350;tiin&amp;#355;e a Ungariei, &amp;#238;n 1838.&amp;#160;&lt;br /&gt;
Nu se &amp;#351;tie prin c&amp;#226;te m&amp;#226;ini a trecut de-a lungul secolelor.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&amp;quot;Scriere secret&amp;#259;&amp;quot;&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Dup&amp;#259; Al Doilea Razboi Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, &amp;#238;i scria cercet&amp;#259;torului Otto Gyurk, &amp;#238;n legatura cu Codexul: &amp;quot;Se g&amp;#259;se&amp;#351;te &amp;#238;n Arhivele Academiei de &amp;#350;tiin&amp;#355;e a Ungariei o carte rar&amp;#259;, Codexul Rohonczi. Acest Codex este scris cu o scriere secret&amp;#259;, pe care&lt;br /&gt;
nimeni n-a reusit s-o descifreze p&amp;#226;n&amp;#259; acum. &amp;#350;i eu am &amp;#206;ncercat. Literele sunt asem&amp;#259;n&amp;#259;toare scrierii grece&amp;#351;ti. M-am g&amp;#226;ndit c&amp;#259; seam&amp;#259;n&amp;#259; &amp;#351;i cu literele feniciene, apoi am &amp;#238;ncercat pe baza vechii scrieri ungure&amp;#351;ti, dar n-a mers. Toate &amp;#238;ncerc&amp;#259;rile le-am aruncat &amp;#238;n foc&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Dup&amp;#259; ce a studiat Codexul, cercet&amp;#259;torul Otto Gyurk a publicat, &amp;#238;n 1970, o parte din observa&amp;#355;iile sale &amp;#238;ntr-un articol, &amp;#238;n care a &amp;#238;ncercat s&amp;#259; identifice acele semne din manuscris care ar putea semnifica cifre.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Alfabet dacic cu 150 de caractere&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Viorica Enachiuc a descoperit c&amp;#259; textele Codexului au fost redactate &amp;#238;n secolele XI si XII, &amp;#238;ntr-o limb&amp;#259; latin&amp;#259; vulgar&amp;#259; (daco-romana), cu caractere mo&amp;#351;tenite de la daci.&amp;#160;&lt;br /&gt;
&amp;quot;Sunt semne care au apar&amp;#355;inut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu leg&amp;#259;turile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate &amp;#238;n latina vulgar&amp;#259;, dar &amp;#238;ntr-un alfabet dacic, &amp;#238;n care dominante sunt str&amp;#259;vechile semne utilizate de indo-europeni &amp;#238;n epoca bronzului&amp;quot;, spune aceasta.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Solii &amp;#351;i c&amp;#226;ntece ale vlahilor&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 &amp;#351;iruri.&amp;#160;&lt;br /&gt;
&amp;#206;n text sunt intercalate miniaturi cu scene laice &amp;#351;i religioase.&amp;#160;&lt;br /&gt;
E scris cu cerneal&amp;#259; violet.&amp;#160;&lt;br /&gt;
Cuprinde o culegere de discursuri, solii, c&amp;#226;ntece &amp;#351;i rug&amp;#259;ciuni, care include 86 de miniaturi. Consemneaz&amp;#259; &amp;#238;nfiin&amp;#355;area statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad,&lt;br /&gt;
&amp;#238;ntre anii 1064 si 1101.&amp;#160;&lt;br /&gt;
&amp;quot;Sunt informa&amp;#355;ii despre organizarea administrativ&amp;#259; &amp;#351;i militar&amp;#259; a &amp;#355;&amp;#259;rii ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru &amp;#351;i mare, de la Dun&amp;#259;re spre nord p&amp;#226;n&amp;#259; la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina - cetatea din insula Pacuiul lui Soare&amp;quot;, a descoperit&amp;#160;Viorica Enachiuc.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&amp;quot;Jur&amp;#259;m&amp;#226;ntul tinerilor blaki&amp;quot;&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Codexul con&amp;#355;ine &amp;#351;i versurile unui c&amp;#226;ntec de lupt&amp;#259;, numit &amp;quot;Jur&amp;#259;m&amp;#226;ntul tinerilor blaki&amp;quot;, care a fost tradus &amp;#238;n felul urm&amp;#259;tor:&lt;br /&gt;
&amp;quot;O via&amp;#355;&amp;#259;, t&amp;#259;ciunele &amp;#350;arpelui, puternic veghetor,&amp;#160;&lt;br /&gt;
&amp;#206;n&amp;#351;elator, s&amp;#259; nu prime&amp;#351;ti a te uni&lt;br /&gt;
Cu prorocirile &amp;#350;arpelui, anuale, pentru c&amp;#259; lovit Vei fi&lt;br /&gt;
C&amp;#226;ntecul cet&amp;#259;&amp;#355;ii aud &amp;#238;ndelung&lt;br /&gt;
&amp;#160;Merge&amp;#355;i vioi, jura&amp;#355;i pe caciul&amp;#259;, pe puternica caciul&amp;#259;!&lt;br /&gt;
S&amp;#259; juri cu maturitate &amp;#351;i cu convingere!&lt;br /&gt;
S&amp;#259; fiu &amp;#355;ie putere vie, tr&amp;#259;iesc, &amp;#238;n lupt&amp;#259; s&amp;#259; fiu!&lt;br /&gt;
Alesul jur&amp;#259;m&amp;#226;nt pre&amp;#355;uie&amp;#351;te &amp;#351;oimul t&amp;#259;u,&lt;br /&gt;
mergi cu jur&amp;#259;m&amp;#226;nt puternic!&amp;quot;&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Not&amp;#259;:&lt;br /&gt;
Codexul Rohonczi (grafii alternative: Codicele &amp;#351;i Rohonczy sau Rohonc, &amp;#238;n toate combina&amp;#355;iile) este un document controversat al c&amp;#259;rui sistem de scriere este inedit &amp;#351;i &amp;#238;nc&amp;#259; nedescifrat &amp;#238;n mod conving&amp;#259;tor.&amp;#160;&lt;br /&gt;
Este numit dup&amp;#259; or&amp;#259;&amp;#351;elul Rohonc (Rohoncz e grafia maghiar&amp;#259; veche; pe german&amp;#259; Rechnitz, pe croat&amp;#259; Rohunac), aflat ast&amp;#259;zi &amp;#238;n provincia Burgenland din estul Austriei.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Membra UNESCO Viorica Enachiuc e absolvent&amp;#259; a Facult&amp;#259;&amp;#355;ii de Filologie, sec&amp;#355;ia Rom&amp;#226;n&amp;#259;-Istorie, din cadrul Universit&amp;#259;&amp;#355;ii &amp;quot;Alexandru Ioan Cuza&amp;quot; din Ia&amp;#351;i, promo&amp;#355;ia 1963.&amp;#160;&lt;br /&gt;
Lucrarea de licen&amp;#355;&amp;#259; &amp;#351;i-a luat-o &amp;#238;n arheologie.&amp;#160;&lt;br /&gt;
E membr&amp;#259; UNESCO din 1983.&amp;#160;&lt;br /&gt;
Mul&amp;#355;i ani a condus &amp;#351;antiere arheologice &amp;#238;n Oltenia, Muntenia &amp;#351;i Moldova.&amp;#160;&lt;br /&gt;
A cercetat scrierile vechi din neoliticul mijlociu &amp;#351;i epoca dacic&amp;#259;.&amp;#160;&lt;br /&gt;
&amp;#350;i-a prezentat lucr&amp;#259;rile la conferin&amp;#355;e &amp;#238;n &amp;#355;ar&amp;#259; &amp;#351;i &amp;#238;n str&amp;#259;in&amp;#259;tate: Austria, Fran&amp;#355;a, Germania, Italia, Israel.&amp;#160;&lt;br /&gt;
Burse de studiu a primit &amp;#238;n Italia, pe probleme de arheologie, &amp;#351;i in Danemarca, unde a studiat scrierea runic&amp;#259;.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;</description>
			<link>https://blogs.yahoo.co.jp/chikichan1127/51534763.html</link>
			<pubDate>Wed, 12 Jan 2011 20:41:36 +0900</pubDate>
			<category>その他文化活動</category>
		</item>
		<item>
			<title>3. Codex Rohonczy</title>
			<description>Nu de mult, la Primul Congres Interna&amp;#355;ional de Dacologie, Bucure&amp;#351;ti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor &amp;#238;n istorie Augustin Deac ne vorbea despre &amp;quot;Codex Rohonczy&amp;quot;, o cronic&amp;#259; daco-rom&amp;#226;neasc&amp;#259;, &amp;#238;nsum&amp;#226;nd 448 pagini, scris&amp;#259; &amp;#238;n limba rom&amp;#226;n&amp;#259; arhaic&amp;#259;, &amp;quot; latina vulgara&amp;quot;, cu alfabet geto-dac..&amp;#160;Pe fiecare pagin&amp;#259; se aflau scrise circa 9-14 r&amp;#226;nduri. &amp;#206;n text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezint&amp;#259; diferite scene laice &amp;#351;i religioase.&amp;#160;Direc&amp;#355;ia scrierii este de la dreapta la st&amp;#226;nga &amp;#351;i textul se cite&amp;#351;te de jos &amp;#238;n sus. Descoperim c&amp;#259; &amp;#238;n bisericile vechi, daco-rom&amp;#226;ne&amp;#351;ti, cultul ortodox se exercita &amp;#238;n limba &amp;quot; latina vulgar&amp;#259;&amp;quot;, chiar p&amp;#226;n&amp;#259; &amp;#238;n secolele XII-XIII, c&amp;#226;nd s-a trecut la oficierea cultului &amp;#238;n limbile greac&amp;#259; &amp;#351;i slavon&amp;#259;.&amp;#160;Codexul cuprinde mai multe texte, ca &amp;quot;Jur&amp;#259;m&amp;#226;ntul tinerilor vlahi&amp;quot;, diferite discursuri rostite &amp;#238;n fata osta&amp;#351;ilor vlahi &amp;#238;naintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronic&amp;#259; privind via&amp;#355;a voievodului Vlad, care a condus Vlahia &amp;#238;ntre anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, condu&amp;#351;i de Vlad asupra pecenegilor, &amp;#238;nso&amp;#355;it de note muzicale etc. Atunci se mir&amp;#259; &amp;#351;i se &amp;#238;ntreab&amp;#259;, pe bun&amp;#259; dreptate, domnul profesor doctor &amp;#238;n istorie Augustin Deac: &amp;quot;de ce institutele de specialitate ale Academiei Rom&amp;#226;ne au r&amp;#259;mas pasive la descoperirea &amp;#351;i descifrarea acestui document istoric, scris &amp;#238;n limba dacorom&amp;#226;n&amp;#259;, latina dun&amp;#259;rean&amp;#259;, &amp;#238;ntr-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult &amp;#238;naintea celui latin al romanilor?&amp;quot;&amp;#160;Dar, dup&amp;#259; orientarea ideologic&amp;#259; ce o au, cei sus aminti&amp;#355;i ar fi preferat ca acest diamant s&amp;#259; nu se fi descoperit. Academia Rom&amp;#226;n&amp;#259; ar fi trebuit s&amp;#259; organizeze o mare sesiune &amp;#351;tiin&amp;#355;ific&amp;#259; cu caracter nu numai na&amp;#355;ional, c&amp;#226;t mai ales interna&amp;#355;ional. Dar &amp;#351;i ei, la fel ca &amp;#351;i &amp;quot;rom&amp;#226;nii adev&amp;#259;ra&amp;#355;i&amp;quot;, vajnici urma&amp;#351;i ai lui Traian, vor s&amp;#259; arate om enirii ce &amp;#238;nseamn&amp;#259; s&amp;#259; fii umil &amp;#351;i s&amp;#259;-&amp;#355;i dispre&amp;#355;uie&amp;#351;ti str&amp;#259;mo&amp;#351;ii, trecutul &amp;#351;i neamul...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160; Faptul c&amp;#259; NOI, Rom&amp;#226;nii, suntem str&amp;#259;mo&amp;#351;ii tuturor popoarelor latine &amp;#351;i nicidecum o rud&amp;#259; marginal&amp;#259; a latinit&amp;#259;&amp;#355;ii, ar trebui s&amp;#259; ne fac&amp;#259; s&amp;#259; ne m&amp;#226;ndrim &amp;#351;i nicidecum s&amp;#259; c&amp;#259;utam contra argumente, precum cei lipsi&amp;#355;i de &amp;#238;n&amp;#355;elepciune care &amp;#238;&amp;#351;i taie cu s&amp;#226;rg craca de sub picioare....&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dr. Napoleon S&amp;#259;vescu,&lt;br /&gt;
Fondator &amp; Pre&amp;#351;edinte al &amp;quot;Dacia&amp;#160;Revival International Society&amp;quot; of&amp;#160;New York</description>
			<link>https://blogs.yahoo.co.jp/chikichan1127/51534758.html</link>
			<pubDate>Wed, 12 Jan 2011 20:40:23 +0900</pubDate>
			<category>ダイエット</category>
		</item>
		<item>
			<title>2. Romania - leaganul civilizatiei europene</title>
			<description>&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;Urm&amp;#259;torul pas uria&amp;#351; a fost &amp;#238;n nordul Egiptului, iar de aici, &amp;#238;n Peninsula Balcanic&amp;#259;. &lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;C&amp;#226;nd profesoara de arheologie lingvistic&amp;#259; Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a &amp;#238;nceput s&amp;#259; vorbeasc&amp;#259; despre spa&amp;#355;iul Carpato-dun&amp;#259;rean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a &amp;#238;nceput s&amp;#259; existe, am fost pl&amp;#259;cut surprins &amp;#351;i m-am a&amp;#351;teptat ca &amp;#351;i istoricii no&amp;#351;tri s&amp;#259; reac&amp;#355;ioneze la fel.  Dar, din partea lor am auzit numai t&amp;#259;cere. C&amp;#226;nd profesorii Leon E. Stover &amp;#351;i Bruce Kraig &amp;#238;n partea &amp;quot;The Indo-European heritage&amp;quot;, ap&amp;#259;rut&amp;#259; la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europ&amp;#259; a mileniului 5 &amp;#238;.d.H., care-&amp;#351;i avea locul &amp;#238;n centrul Rom&amp;#226;niei de azi, s&amp;#259; nu fim m&amp;#226;ndri?&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;C&amp;#226;nd studiile de arheologie molecular&amp;#259; ne &amp;#238;ndrept&amp;#259;&amp;#355;esc s&amp;#259; ne situ&amp;#259;m pe primul plan &amp;#238;n Europa ca vechime, nu-mi este u&amp;#351;or s&amp;#259; le r&amp;#259;spund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent al&amp;#355;ii despre noi &amp;#351;i nici m&amp;#259;car ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea matern&amp;#259; a unor mumii vechi de sute &amp;#351;i mii de ani.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&lt;div class=&#039;indent&#039;&gt;
Teoria genoamelor situeaz&amp;#259; spa&amp;#355;iul carpato-dun&amp;#259;rean ca fiind, nici mai mult nici mai pu&amp;#355;in dec&amp;#226;t, locul de unde a &amp;#238;nceput Europa s&amp;#259; existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiser&amp;#259; primele 3 Eve &amp;#351;i primul Adam. C&amp;#226;nd am scris &amp;quot;Epopeea Poporului Carpato-dun&amp;#259;rean&amp;quot; &amp;#351;i volumele &amp;quot;Noi nu suntem urma&amp;#351;ii Romei&amp;quot;, &amp;quot;&amp;#206;n c&amp;#259;utarea istoriei pierdute&amp;quot; &amp;#351;i &amp;quot;C&amp;#259;l&amp;#259;torie &amp;#238;n Dacia - &amp;#355;ara Zeilor&amp;quot;, m-am bazat pe astfel de cercet&amp;#259;ri, dar &amp;#351;i pe cartea unei somit&amp;#259;&amp;#355;i &amp;#238;n domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , c&amp;#259;ruia i se publica, &amp;#238;n anul 1993, la Barnes&amp;Noble Books, New York , &amp;quot;The History of Civilization&amp;quot; , &amp;quot;The Aryans&amp;quot;. El exploreaz&amp;#259; &amp;#238;ntr-un mod fascinant originea &amp;#351;i difuzarea limbilor &amp;#238;n Europa preistoric&amp;#259;. &amp;#206;ntre paginile 176-177 public&amp;#259; &amp;#351;i o hart&amp;#259; ar&amp;#259;t&amp;#226;nd leag&amp;#259;nul aryenilor &amp;#238;n timpul primei lor apari&amp;#355;ii; &amp;#351;i minune mare, spa&amp;#355;ial Carpatodun&amp;#259;rean este cel vizat! C&amp;#226;nd roata, plugul, jugul, c&amp;#259;ru&amp;#355;a cu dou&amp;#259;, trei &amp;#351;i patru ro&amp;#355;i apar pentru prima dat&amp;#259; &amp;#238;n lume pe teritoriul nostru, dacic, c&amp;#226;nd primul mesaj scris din istoria omenirii se g&amp;#259;se&amp;#351;te tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, c&amp;#226;nd primii fermieri din Europa sunt descri&amp;#351;i pe acela&amp;#351;i spa&amp;#355;iu, &amp;#238;ntr-o perioad&amp;#259; c&amp;#226;nd Anglia abia se separa de continent &amp;#351;i din peninsul&amp;#259; devenea insul&amp;#259; - 6,500 &amp;#238;.d.H., (vezi John North, &amp;quot;A new interpretation of prehistoric man and the cosmos&amp;quot;, 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-&amp;#355;i vine a crede c&amp;#259; tocmai cei pentru care aduni aceste informa&amp;#355;ii formidabile despre poporul &amp;#351;i spa&amp;#355;iul pe care &amp;#238;l ocupa &amp;#355;ara noastr&amp;#259;, te decep&amp;#355;ioneaz&amp;#259;!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;
&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;</description>
			<link>https://blogs.yahoo.co.jp/chikichan1127/51534737.html</link>
			<pubDate>Wed, 12 Jan 2011 20:35:11 +0900</pubDate>
			<category>その他文化活動</category>
		</item>
		<item>
			<title>1. Dacia - istoria reala, ceea ce ne-au invatat la scoala ar trebui sters din manualele de istorie</title>
			<description>&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;- C&amp;#226;t la sut&amp;#259; din Dacia a fost cucerit&amp;#259; de romani? 14 % din teritoriul Daciei (care se &amp;#238;ntindea de la vest la est, de la lacul Constan&amp;#355;a-Elve&amp;#355;ia de azi &amp;#351;i p&amp;#226;n&amp;#259; dincolo de Nipru).&lt;br /&gt;
&amp;#160;&lt;br /&gt;
- C&amp;#226;&amp;#355;i ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? 164 ani.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;- Solda&amp;#355;ii &amp;quot;romani&amp;quot; chiar veneau de la Roma &amp;#351;i chiar erau fluen&amp;#355;i &amp;#238;n limba latin&amp;#259; ?&amp;#160;Aici le va fi &amp;#351;i mai greu s&amp;#259; v&amp;#259; r&amp;#259;spund&amp;#259;, c&amp;#259;ci acei solda&amp;#355;i &amp;quot;romani&amp;quot; vorbeau orice limb&amp;#259; numai latina nu!&lt;br /&gt;
&amp;#160;&lt;br /&gt;
&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160; Cohortele aflate pe p&amp;#259;m&amp;#226;ntul Daciei cuprindeau solda&amp;#355;i din diferite p&amp;#259;r&amp;#355;i ale imperiului roman, uneori foarte &amp;#238;ndep&amp;#259;rtate. G&amp;#259;sim Britani din Anglia de azi, Asturi &amp;#351;i Lusitanieni din peninsula Iberic&amp;#259;, Bosporeni din nordul M&amp;#259;rii Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din p&amp;#259;r&amp;#355;ile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Re&amp;#355;i din p&amp;#259;r&amp;#355;ile Austriei &amp;#351;i Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, p&amp;#226;n&amp;#259; &amp;#351;i Numizi &amp;#351;i Mauri din nordul Africii (C.C..Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).&lt;br /&gt;
&amp;#160;&lt;br /&gt;
&amp;#350;i ultima &amp;#238;ntrebare:&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;- Cum a fost posibil ca &amp;#238;ntr-un a&amp;#351;a de scurt interval istoric TOAT&amp;#258; popula&amp;#355;ia Daciei s&amp;#259;-&amp;#351;i uite limba &amp;#351;i s&amp;#259; &amp;#238;nve&amp;#355;e o limb&amp;#259; nou&amp;#259;, limba latin&amp;#259; , de la ni&amp;#351;te solda&amp;#355;i &amp;quot;romani&amp;quot; care nici ei nu o vorbeau?&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160; C&amp;#226;nd toate popoarele civilizate din lume ini&amp;#355;iaz&amp;#259;, desf&amp;#259;&amp;#351;oar&amp;#259; &amp;#351;i promoveaz&amp;#259; valorile istorice care le &amp;#238;ndrept&amp;#259;&amp;#355;esc s&amp;#259; fie m&amp;#226;ndre de &amp;#238;nainta&amp;#351;ii lor, g&amp;#259;sim opinia unor astfel de &amp;quot;adev&amp;#259;ra&amp;#355;i rom&amp;#226;ni&amp;quot;, care, nici mai mult, nici mai pu&amp;#355;in, spun despre formarea poporului daco-rom&amp;#226;n: &amp;quot;solda&amp;#355;ii romani au adus femeile &amp;#351;i fetele dace &amp;#238;n paturile lor &amp;#351;i a&amp;#351;a s-au n&amp;#259;scut genera&amp;#355;ii de copii, care &amp;#238;nv&amp;#259;&amp;#355;au numai limba latin&amp;#259; de la tat&amp;#259;l lor, soldatul &amp;quot;roman&amp;quot;...&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160; Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug &amp;#351;i de pe Nipru, acele so&amp;#355;ii &amp;#351;i fete de traco-ge&amp;#355;i &amp;#351;i carpi, de la sute &amp;#351;i sute de kilometri dep&amp;#259;rtare ca s&amp;#259; fie &amp;quot;fecundate&amp;quot; de solda&amp;#355;ii &amp;quot;romani&amp;quot;?&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160; &amp;#160;&amp;#160;Dup&amp;#259; p&amp;#259;rerea stimabililor, femeile daco-gete erau &amp;#351;i &amp;quot;curve&amp;quot;, ba chiar &amp;#351;i mute, nefiind &amp;#238;n stare s&amp;#259;-&amp;#351;i transmit&amp;#259; limba str&amp;#259;mo&amp;#351;easc&amp;#259; copiilor lor! C&amp;#226;t despre noi, urma&amp;#351;ii lor, cum ne-am putea numi altfel dec&amp;#226;t &amp;quot;copii din flori&amp;quot; ap&amp;#259;ru&amp;#355;i dintr-o aventur&amp;#259; amoroas&amp;#259; a &amp;#238;ntregii popula&amp;#355;ii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu &amp;quot;m&amp;#226;ndrie&amp;quot;, a&amp;#351;tept&amp;#226;nd apari&amp;#355;ia &amp;quot;s&amp;#226;mburilor&amp;quot; noului popor &amp;#351;i gr&amp;#259;bindu-se, &amp;#238;ntre timp, s&amp;#259; &amp;#238;nve&amp;#355;e c&amp;#226;t mai repede &amp;#351;i mai bine noua limb&amp;#259;, limba latin&amp;#259; , c&amp;#226;nd de la so&amp;#355;ii, c&amp;#226;nd de la fiicele lor (iubite ale solda&amp;#355;ilor romani cuceritori) ba chiar &amp;#351;i direct, de la solda&amp;#355;ii romani n&amp;#259;v&amp;#259;litori ce le-au &amp;#238;njosit c&amp;#259;minele.&lt;br /&gt;
&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&lt;br /&gt;
&amp;#160;&amp;#160; La Centrul Cultural Rom&amp;#226;n [din New York], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o alt&amp;#259; somitate, de origine rom&amp;#226;n&amp;#259;, prof.dr. &amp;#238;n arheologie Ioan Pisso, c&amp;#259; dacii au &amp;#238;nv&amp;#259;&amp;#355;at latina , de la romani, prin b&amp;#259;ile de la Sarmisegetuza lui Traian!&amp;#160;De ce prin b&amp;#259;ile romane &amp;#351;i de la ni&amp;#351;te solda&amp;#355;i cam f&amp;#259;r&amp;#259; haine pe ei?&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Nu prea &amp;#351;tiu ce a vrut s&amp;#259; spun&amp;#259; stimabilul profesor din Cluj despre b&amp;#259;rba&amp;#355;ii daci, dar cred c&amp;#259; nici un rom&amp;#226;n, nici m&amp;#259;car &amp;#238;n joac&amp;#259;, nu are voie s&amp;#259; fac&amp;#259; o astfel de afirma&amp;#355;ie dec&amp;#226;t dac&amp;#259;....&lt;br /&gt;
&amp;#160;&lt;br /&gt;
De fapt tot d&amp;#226;n&amp;#351;ii ne spun c&amp;#259; ne tragem din &amp;quot;doi b&amp;#259;rba&amp;#355;i cu... bra&amp;#355;e tari&amp;quot;! Astfel de declara&amp;#355;ii &amp;quot;istorice&amp;quot; te fac s&amp;#259;-&amp;#355;i dore&amp;#351;ti s&amp;#259; fii orice, numai rom&amp;#226;n nu!&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160; Domnilor , Dacia a fost cotropit&amp;#259; de romani &amp;#238;n propor&amp;#355;ie de numai 14% &amp;#351;i pentru o perioad&amp;#259; istoric&amp;#259; foarte scurt&amp;#259;, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost c&amp;#259;lcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut c&amp;#259; &amp;#238;ntr-o a&amp;#351;a de scurt&amp;#259; perioad&amp;#259; istoric&amp;#259;, dacii s&amp;#259; fi &amp;#238;nv&amp;#259;&amp;#355;at latina , f&amp;#259;r&amp;#259; ca pe 86% din teritoriul lor s&amp;#259;-i fi &amp;#238;nt&amp;#226;lnit pe solda&amp;#355;ii romani. Dar dac&amp;#259; nu de la romani au &amp;#238;nv&amp;#259;&amp;#355;at dacii latina , atunci de la cine? - se &amp;#238;ntreab&amp;#259; aceia&amp;#351;i demni urma&amp;#351;i ai lui Traian?&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;&amp;#160;Herodot ne spune c&amp;#259; cel mai numeros neam din lume dup&amp;#259; indieni erau tracii. Dio Casius ne spune &amp;#351;i el: &amp;quot;s&amp;#259; nu uit&amp;#259;m c&amp;#259; Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian &amp;#351;i Decebal au fost r&amp;#259;zboaie fratricide, iar Tracii au fost Daci&amp;quot;. Faptul c&amp;#259; dacii vorbeau &amp;quot; latina vulgar&amp;#259;&amp;quot;, este &amp;quot;un secret&amp;quot; pe care nu-l &amp;#351;tiu numai cei ce refuz&amp;#259; s&amp;#259;-l &amp;#351;tie.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&amp;quot;C&amp;#226;nd sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit t&amp;#259;lmaci, afirm&amp;#259; Densu&amp;#351;ianu &amp;#351;i asta schimb&amp;#259; totul. Deci dacii &amp;#351;i romanii vorbeau aceea&amp;#351;i limb&amp;#259;!&amp;quot; Dac&amp;#259; ast&amp;#259;zi se consider&amp;#259; c&amp;#259; 95% din cuno&amp;#351;tin&amp;#355;ele acumulate de omenire sunt ob&amp;#355;inute &amp;#238;n ultimii 50 de ani, s&amp;#259; vedem cum &amp;#351;i no&amp;#355;iunile noastre despre istoria poporului daco-rom&amp;#226;n pot evolua. C&amp;#226;nd nu de mult s-a publicat teoria evolu&amp;#355;iei speciei umane &amp;#238;n func&amp;#355;ie de vechimea cromozomal&amp;#259;, s-a ajuns la concluzia c&amp;#259; &amp;quot;prima femeie&amp;quot; a ap&amp;#259;rut &amp;#238;n sud-estul Africii.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;</description>
			<link>https://blogs.yahoo.co.jp/chikichan1127/51534704.html</link>
			<pubDate>Wed, 12 Jan 2011 20:30:12 +0900</pubDate>
			<category>その他文化活動</category>
		</item>
		<item>
			<title>Cenaclu de limba si literatura romana</title>
			<description>&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&lt;h1&gt;&lt;a name=&#039;section-1&#039;&gt;&lt;/a&gt;M-am intors in tara anul acesta de doua ori si spre uimirea mea, mai toata lumea ma lauda pentru faptul ca desi sunt plecata din 1990, inca vorbesc romana bine si fara accent strain. Astfel am realizat un adevar pe care nu il luasem mult in considerare pana acum si adica faptul ca sunt persoane care au plecat din tara de foarte mult timp, chiar si de 20 de ani, nu neaparat in Japonia, si care au dificultati in a vorbi limba materna, unii chiar uitand-o&amp;#39;n mare parte, de aceea am venit cu ideea sa infiintam un Cenaclu Literar la care sa ne adunam si sa recitam lirica si proza din marii nostrii autori.&lt;/h1&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Porumbi&amp;#355;&amp;#259; &amp;#238;ntristat&amp;#259;!&lt;br /&gt;
Eu ca tine sunt str&amp;#259;in,&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&amp;#350;i-ntr-o &amp;#355;ar&amp;#259; dep&amp;#259;rtat&amp;#259;&lt;br /&gt;
Tu c&amp;#226;n&amp;#355;i trist&amp;#259;, eu suspin!&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&amp;#206;ns&amp;#259; tu ai aripioare,&lt;br /&gt;
Po&amp;#355;i te-ntoarce c&amp;#226;nd vei vrea;&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Iar eu pl&amp;#226;ng &amp;#238;n &amp;#238;nchisoare&lt;br /&gt;
Dup&amp;#259; dulcea &amp;#355;ara mea!&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Tu ai poate-o sorioar&amp;#259;&lt;br /&gt;
Ce te cheam&amp;#259; ne-ncetat;&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;&amp;#206;ns&amp;#259; tu ai aripioare,&lt;br /&gt;
Po&amp;#355;i te-ntoarce c&amp;#226;nd vei vrea,&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Zboar&amp;#259;, pas&amp;#259;re curat&amp;#259;!&lt;br /&gt;
&amp;#350;i te-ntoarn&amp;#259;-n &amp;#355;ara ta:&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Iar eu, floare aruncat&amp;#259;&lt;br /&gt;
Pe alt &amp;#355;&amp;#259;rm, m&amp;#259; voi usca!&lt;br /&gt;
&lt;h1&gt;&lt;a name=&#039;section-2&#039;&gt;&lt;/a&gt;Fara acces la literatura in bogata si dulcea limba materna, elocventa vorbirii se va diminua ca la copii. E foarte greu ca cei veniti aici deja adulti, sa poata poata vorbi si scrie japoneza ca un nativ, deci vor pierde imens in viata daca nu mai au contact cu ceea ce au ei mai de pret, o limba stiuta la perfectie, romana, pe care o pot citi si in care isi pot satisface setea literara cu usurinta.&lt;/h1&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Copiii nascuti aici probabil ca vor invata japoneza mai bine ca romana. Noi am avut norocul a ne naste in Romania, si deci putem vorbi romaneste cu usurinta, chiar perfect, eu zic ca e bine sa pastram acest avantaj bilingv pe care il avem.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Ar fi o tragedie caci sa se piarda accesul nostru usor la o cultura frumoasa si vasta. Pentru cei care au invatat literatura romana acest lucru nu este un secret. Romania a nascut si inca naste multe minti luminate, oameni de arta si literatura, oameni de stiinta si filozofi, oameni cu o putere de creatie nestavilita.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Iar noi, cand realizam lucrul asta, suntem mandri de a fi romani. Noi nu suntem mandri ca suntem japonezi .... fiindca nu suntem. Nici macar daca ne luam cetatenia, tot nu vom fii japonezi, iar ei nu ne vor accepta niciodata ca pe unii d-ai lor. Nu i-au acceptat ca egali niciodata pe chinezi si coreeni, darami-te pe noi romanii.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;De ce sa nu apreciem la maxim ce e al nostru prin nastere  si la care avem acces usor, precum: lirica si proza romana?!&lt;br /&gt;
&lt;h1&gt;&lt;a name=&#039;section-3&#039;&gt;&lt;/a&gt;Prima editie a acestui cenaclu va fii anuntata aici pe blog, sau daca doriti, va voi trimite un e-mail personal, asa ca lasati-mi adresa voastra.&lt;/h1&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Aici oricine este bine venit, fie roman, fie japonez care stie sau invata romaneste, fie adult, fie copil, insa ideea e sa se vorbeasca numai in limba romana. La sedintele de cenaclu vom recita (cine se incumeta sa memoreze sau deja stie poezii pe dinafara e grozav) multa poezie, uneori scenete si rareori proza, deoarece e mai lunga.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Vom sta pana cand ne vom satura sa asctultam literatura.... si cand vom inceta sa mai citim, vom pleca acasa. Discutiile personale vor fi foarte limitate, deoarece scopul intalnirilor este infruptarea din literatura si chiar istorie (bazata pe biografiile autorilor) si nu party-uri personale cu mancare si alcol. Nu se va discuta viata personala deoarece vrem sa evitam barfele si invidiile, asa ca cine are chef de destainuri personale sa isi aleaga alte grupari. Daca la aceste cenacluri se vor face prietenii, acestea sunt bine venite, insa se vor delecta in companie personala inainte sau dupa cenaclu sau in alte zile, sau pe net sau pe telefon. La cenaclu ne vom petrece timpul strict cu arta!&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;Sa participe neaparat cine doreste sa se delecteze cu niste sunete si ganduri minunate. Cine compune poezie isi poate citi creatiile dar risca evaluarea lor de catre cei care asculta. Sper sa fie bune!&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&#039;wiki&#039;&gt;In afara de literatura, sper din tot sufletul sa avem si muzica, deci muzicienii sunt foarte bine veniti! De asemenea, se pot aduce DVD-uri cu teatru si filme romanesti.&lt;br /&gt;
&lt;h1&gt;&lt;a name=&#039;section-4&#039;&gt;&lt;/a&gt;Acesta este doar un cenaclu de literatura in limba romana si de ce nu, chiar si arte teatrale daca sunt materiale sau posibilitati&lt;/h1&gt;
&lt;/div&gt;</description>
			<link>https://blogs.yahoo.co.jp/chikichan1127/50616025.html</link>
			<pubDate>Fri, 18 Jun 2010 08:17:22 +0900</pubDate>
			<category>ノンフィクション、エッセイ</category>
		</item>
		</channel>
	</rss>